Remediul floral Elm ( Ulm)
Persoanele predispuse să reacționeze în modul Elm își asumă responsabilitatea permanent. E ca și cum ar fi prinși într-un tipar care se repetă și din care este greu de scăpat.
Acest lucru îi determină să trăiască supraîncărcate și cu cerințe constante care îi duc într-o situație de „distress”. Această patologie este o formă de stres cu implicații asupra sănătății, precum:
– oboseală prelungită,somnolență în timpul zilei,
– pierderea memoriei și a concentrării,neatenție care poate duce la accidente,
-scăderea performanțelor fizice și intelectuale, dureri de cap,
-disfuncție sexuală,
-contracturi cervicale,
– bruxism,
-probleme digestive,
– diaree sau constipație,
tendință de a consuma alcool și/sau droguri pentru a se relaxa și ca un stimulent pentru a îmbunătăți starea de spirit depresivă,
pierderea sau creșterea semnificativă în greutate și prezența emoțiilor negative disfuncționale.
ELM favorizează reducerea nevoii de asi asuma incontinuu responsabilitatii de a se simți forțat sau obligat să preia conducerea ,de a fi ,,stalpul,, sau de a face lucrurile într-un mod unic, impecabil și perfect, ceea ce duce la un grad mai mare de relaxare .
ELM este prizonierul unui idealism opresiv care, mai devreme sau mai târziu, îl duce la o cădere depresivă.
Edward Bach în 1936 scrie despre ELM în cartea sa „The Twelve Healers and Other Remedies”, următoarele: „ Pentru cei care fac o muncă bună, își urmează chemarea și speră să facă ceva important, adesea pentru binele umanității. Uneori pot trece prin perioade de depresie în care simt că sarcina întreprinsă este prea dificilă și dincolo de posibilitățile unei ființe umane „Deși acest text este scris la mai bine de un an de la descoperirea remediului, evocă posibila stare a lui Bach care l-a determinat să-l pregătească.
ELM oferă hotărâre, voință, motivație pentru a îndeplini scopul sufletesc,misiunea pe are o fiinta si-o asuma in mod constient si o vede clar in fata. Personalitatea Elm ,stie ce are de facut ,care ii este scopul ( nobil ) in viata dar la un moment dat oboseste.Poate la fel ca si doctorul nostru care cu siguranță a crezut că munca sa in folosul umanitatii a fost încheiată după pregătirea celor Șapte Ajutoare, când realitatea și viața l-au împins la o nouă mișcare.
Nu cred ca Bach sa simtit impacat si linistit, ci copleșit de responsabilitatea care i-a căzut din nou pe umerii. Un tribut pe care nu l-a putut delega nimănui, care a fost fericirea și crucea lui.Copleșit, asuprit de greutatea acestei „obligații de viață”, urmându-si chemarea , dorind să facă ceva bun pentru omenire dar, avand în același timp senzația că și-a asumat o sarcină excesivă, care depășeste puterea omeneasca,o sarcina care era ceva dincolo de puterile lui, acolo, la acel moment, Bach s-a trezit în centrul experienței Elm. Poate că aceasta face parte din povestea motivelor care l-au determinat să caute floarea.
In general gasim personalitati Elm in meserii dedicate bunăstării oamenilor , și care primesc recunoaștere, precum medicii, preoti , profesorii, magistrații , consilierii, vindecătorii,oameni care au in subordine multi angajati si se simt responsabili pentru bunastarea lor.Se poate imagina, deci, prezența unei atitudini altruiste și chiar filantropice.
Dar se intampla un lucru ciudat.Cu timpul acesti oameni isi pot pierde reperele devenind prea concentrați pe dorința de inaltare și de rezultate pământești,si uita ca au pornit de la deziderat al sufletului. „ Elm ne conectează la sursa adevăratei noastre puteri atunci când am devenit prea înrădăcinați în lumea materială indiferent cât de importantă ar fi responsabilitatea .” (Julian Barnard)
Ce a spus Bach despre Elm….„cei care fac treabă bună… urmând chemarea lor,… ceva important… în folosul umanității”.Elm este ajutorul și sprijinul lor.”
Asadar aici nu vorbim despre o chemare pornita din orgoliu,din vanitate din dorinta de a straluci in mediul in care traim sau de a ne alina plictiseala ci de o chemare pornita din cel mai nobil scop…motivul intruparii noastre aici pe pamant !
Eduardo H. Grecco
Caci asa cum scria Bach:
,,Ți-a trecut vreodată prin minte că Dumnezeu ți-a dat o individualitate? El ți-a dat propria ta personalitate, o comoară de prețuit. El ți-a dat o viață de condus, pe care tu și numai tu ar trebui să o conduci. El ți-a dat o lucrare de făcut, pe care tu și numai tu o poți face. El te-a plasat pe tine, o ființă divină, un copil al lui însuși, în această lume pentru a învăța cum să devii desăvârșit, să dobândești toate cunoștințele posibile, să crești bun și binevoitor și să fii de ajutor altora.
Și ți-a trecut vreodată prin minte ca Dumnezeu se întoarce la tine și îți vorbește despre propria ta individualitate și despre propria ta muncă si cum să-ți ghidezi adevărata navă pe cursul ei? El îți vorbește prin dorințele tale reale, prin instinctele si intuitia sufletului tău. Cum ar putea altfel să vorbească cu tine?
Dacă ne-am asculta doar propriile noastre dorințe, neinfluențați de nicio altă personalitate, am fi mereu bine îndreptați, am fi mereu bine ghidați, nu numai pe calea care ne conduce spre propriul progres și perfecțiune, ci și spre a face viața noastră extrem de utilă și de ajutor altora.
Deci tocmai faptul că suntem influențați de dorințele altora este cel care ne îndepărtează de munca noastră și ne pierde timpul. Hristos nu și-ar fi îndeplinit niciodată misiunea dacă s-ar fi lăsat convins de părinții săi, iar noi am fi pierdut o armată de ajutoare ai lumii precum Florence Nightingale și mulți alții dacă ar fi acceptat dorințelor altora fără să rămână credincioși dorințele propriilor inimi.
preluat din cartea: Operele complete – Edward Bach – Macro