Furie si agresiune-,,salveaza-te ,, de ele cu remedii florale Bach
Partea a-II-a : furia ,cum să o recunosti si sa o transformi !
Furia este una dintre cele mai distructive emoții “negative” dintre toate. Dacă sunt direcționate greșit , energiile agresive puternice care o însoțesc pot crea o serie de daune, celor care le exprimă impulsiv, celor care le reprimă și celor care le suportă cu stoicism.
La extremele gamei de manifestări posibile ale furiei se află două tendințe opuse la fel de nedorite: explozia necontrolată a impulsurilor agresive și reprimarea lor.
În încercarea de a-și controla furia, mulți oameni se trezesc căzând în oscilații care provoacă dezechilibre: impulsurile agresive,reprimate la un moment dat nu mai pot fi stapânite si explodează într-un mod deosebit de distructiv.(Cherry Plum)
Acumularea de energie agresivă ne poate determina, de asemenea, să reacționăm exagerat la alți stimuli decât cei care au declanșat furia.O persoană care este supărată pe angajatorul său se poate trezi astfel transferând energia agresivă acumulată în birou către membrii familiei sale, reacționând exagerat la cea mai mică frustrare.
Pentru a încerca să gestionăm mai bine energia agresivă, trebuie mai întâi să înțelegem care este metoda noastră de gestionare a furiei: represiunea sau explozia .
Persoanele care tind să-și reprime energia agresivă ar trebui să încerce să evite acumulările, învățând să-și exprime sentimentele cât mai curând posibil, dar fără a da vina pe alții pentru emoțiile lor.
Expresii precum: “când ai spus asta am avut impresia că… Și m-am simțit…” pot ajuta persoanele care sunt mai deconectate de furie să-și exprime impulsurile agresive și emoțiile negative într-un mod constructiv, deplasându-se într-o direcție funcțională pentru rezolvarea conflictelor.
Persoanele care au tendința de a deveni inflamate și de a-și exprima energia agresivă prea impulsiv ar face bine să-și ia ceva timp înainte de a vorbi atunci când sunt furioase, încercând să introducă o zonă de decompresie între impuls și reacție. De îndată ce simt că furia iese la suprafață, ar trebui să încerce să rămână tăcuți și eventual să se miște din locul în care se află,să alerge ,să facă efort. Concentrându-se asupra sentimentelor lor, ei pot fi capabili să rupă (sau să atenueze) cercul vicios dintre gândurile negative și emoțiile negative pe care furia le-a declanșat.
Odată ce măsurile cele mai imediate au fost puse în aplicare pentru a evita excesele legate de represiunea sau explozia energiei agresive, va trebui să încercăm să înțelegem ce probleme din trecut sunt atinse atunci când se declanșează focul furiei. Dacă nu lucrăm la motivele profunde pentru care ne înfuriem, vom tinde să cădem înapoi în modurile obișnuite de a reacționa.
Pentru a transforma energia agresivă, va trebui mai întâi să ne antrenăm să o simțim în corpul nostru să încercăm să ascultăm strigătul de durere care se ascunde în spatele mecanismului protector al furiei, pentru a înțelege care părți din noi au fost rănite.
Un exercițiu destul de eficient pentru a stimula reflecția asupra temelor recurente care declanșează furia este completarea propoziției: “Am dreptul să…”, scriind spontan tot ceea ce apare după fiecare repetare.
Odată ce am identificat nevoile care nu au fost indeplinite si rănile care inca supurează si cărora le pot fi atribuite reacțiilor noastre agresive (motivele reale pentru care ne înfuriem), va trebui să învățăm să avem grijă de părțile rănite, jelind pentru ceea ce nu am primit și acceptând ideea de a fi deosebit de vulnerabili în unele zone existențiale. Dacă putem identifica și accepta părțile din noi înșine care experimentează gânduri negative și emoții negative care pot fi urmărite înapoi la furie, vom putea transforma constructiv energiile agresive și ne vom elibera de automatismele care ne determină să transferăm problemele legate de trecut în prezent.
Lucrând asupra rănilor noastre, vom putea înțelege cât de mult experiența trecută a colorat lentilele prin care percepem lumea. Treptat, prin urmare, va trebui să învățăm să ne punem la îndoială interpretările, depășind tendința de a le considera adevăruri absolute.
Deoarece furia pe care o simțim față de oamenii cei mai semnificativi pentru noi este adesea legată de încălcarea așteptărilor noastre (în raport cu interpretările noastre), capacitatea de a distinge între trecut și prezent și între reprezentarea realitatii prin prisma subiectivitătii noastre și realitatea obiectivă este un pas fundamental în dizolvarea acesteia.
Aceasta este o sarcină dificilă, care necesită o anumită maturitate și o conștientizare clară a distincției dintre propriile nevoi și cele ale altora.
Practicile meditative pot deveni, de asemenea, un ajutor valoros în gestionarea energiei agresive legate de furie, deoarece observarea detașată a fluxului proceselor noastre mentale facilitează dezidentificarea. Pentru a dezvolta capacitatea metacognitivă care ne permite să ne observăm în timp ce simțim furie și să fim mai prezenți, totuși, va fi important să ne deschidem chiar și celor mai neplăcute și dureroase senzații cu o atitudine de non-judecată, în loc să încercăm să le îndepărtăm de conștiință.